Primul ajutor

Primul ajutor făcut cum trebuie salvează vieți. Așa cum îi spune și numele, rolul lui este să mențină persoana în viață până la sosirea personalului medical sau până la transportarea victimei la spital.

Anul trecut am participat pentru prima oară la un curs de prim ajutor, la Crucea Roșie. Am fost șocată de câte prostii băbești știam și de câte modalități există prin care mai mult poți face rău decât bine unei victime. Știți voi, palme peste față, băgat mâna în gura victimei și multe altele. Sau cum cu atitudinea de erou, poți ridica numărul victimelor, în loc să îl scazi.

Da, unele sunt de simț comun, îți cam dai seama ce trebuie să faci, dar la altele, nu, mai ales dacă ești în panică cu un om suferind pe jos și mai ales dacă victima îți este cunoscută.

Ieri am repetat acest curs, se face o evaluare anuală pentru a vedea ce mai știi și ce mai trebuie să reiei.

Față de data trecută, mult mai bine, informația mult mai așezată și lucrurile mult mai clare și mai logice.

Îmi amintesc cum era la noi, când eram mai mică. Cum deschideai gura să spui ceva despre vreo boală sau dacă arătai pe corpul tău unde era rana cuiva, dacă pomeneai cuvântul accident, pfuai, atât că nu ți-o luai peste ceafă. Păi cum? Aduce ghinion, nici să nu vorbim, nici să nu ne gândim la asta, lasă, sunt departe lucrurile astea de noi.

Oameni buni, orice situație trebuie luată în calcul când vine vorba de viața unor oameni sau chiar de viața noastră. Ne tăiem în bucătărie, ne putem provoca arsuri, picăm de pe scară, ne electrocutăm, ne înecăm cu mâncare, sunt situații la ordinea zilei. Nu cred că citește cineva articolul acesta și nu a pățit niciuna din cele enumerate mai sus.

La începutul cursului, cei de la Crucea Roșie îți arată un filmuleț cu un accident și cu mulți oameni, cu mulți privitori, aflați la fața locului. Mulți, care stau și se uită la victime și nu știu ce să le facă. Nu intru în detaliile filmulețului, dar ideea este că la final, trainerul ne spune că cel puțin una din victime putea fi salvată foarte ușor, trebuia doar întoarsă pe o parte și nu lăsată pe spate. Atât. Și ar fi trăit. Video-ul este destul de, cum să zic, ți se strânge stomacul, dar din păcate e o realitate de care ne putem lovi oricând. Nu neapărat sub forma asta, poate fi de la un simplu aliment care îți rămâne în gât, ceea ce se întâmplă frecvent mai ales la copii, ce faci dacă nu știi ce să faci?

Ziua în care înveți despre cursul de prim ajutor te tulbură cumva, adică e o zi în care vorbești numai despre situații în care nu ai vrea să te afli. E o zi în care auzi cuvintele salvator și victimă mai frecvent decât am auzit în toți anii de facultate, e o zi la finalul căreia îți dai seama că ai niște informații care pot salva vieți, dar pe care nu ai vrea să fie nevoie să le aplici vreodată.

Poate sună dramatic ce am scris mai sus, dar ce mi se pare mie dureros este că majoritatea dintre noi nu știe ce să facă în situații limită. Avem acasă persoane care suferă de o boală și nu știm ce să facem cu ele dacă au o criză, dacă boala se agravează. Nu vorbesc aici de a salva persoana până la a o pune pe picioare, e vorba doar de a o ține în viață până ajunge personalul medical.

Eu aș pune cursurile de prim ajutor obligatorii în toate școlile.

Până ca asta să se întâmple, eu zic că avem responsabilitatea de a ne educa singuri în acest sens. Un curs la Crucea Roșie costă 250 Ron, iar pentru studenți și elevi, 150 Ron. Evaluarea anuală costă 50 Ron. Cursul durează între 5 și 8 ore, în funcție de numărul participanților, deci o zi. Dacă vi se pare scump, întrebați-vă în comparție cu ce anume pare așa și o să vă dați seama că nu aveți cu ce și de ce să îl comparați.

Chiar dacă nu ajungeți la un curs de acest gen, vă puteți informa despre cum puteți salva vieți accesând site-ul:

https://www.crucearosie.ro/activitati/prim-ajutor/sfaturi-de-prim-ajutor.html

Aveți acolo tot felul de situații în care puteți interveni.

De asemenea, un lucru extraordinar făcut de Crucea Roșie este crearea unei platforme care poate fi accesată fără conexiune la Internet, după ce a fost descărcată pe telefon. A fost creată anul acesta, trebuie doar să o descărcați, se numește simplu, Prim ajutor.  

Nu mi s-a cerut să scriu acest articol sau să promovez Crucea Roșie, pur și simplu o fac pentru că mi-a plăcut profesionalismul lor, claritatea informațiilor, trasparența și răbdarea cu care au explicat și au reluat ce nu am înțeles.

Să știi ce să faci în situații limită poate schimba finalul oricărei povești și îl poate face unul fericit.

Să ne auzim cu bine,

Ancuța

P.S.: Dacă v-a plăcut articolul, nu uitați să vă abonați cu adresa de email la blogul meu. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *