Mie nu mi-e teamă să mă vulnerabilizez

De fiecare dată când aud aceste cuvinte știu că am în fața mea o persoană îndurerată, care în căutare de conținere se insecurizează.

De obicei, „Mie nu mi-e teamă să mă vulnerabilizez” este urmat de „Poți să mă întrebi orice că eu îți spun”.

Atunci când spunem orice și oricui despre noi ca și când am discuta despre vreme, acolo e multă durere.

Am văzut și am auzit de mult prea multe ori despre acest fenomen al împărtășirii la diferite evenimente, unde persoane care se întâlnesc pentru prima oară sunt încurajate să se expună și să discute despre lucruri mult prea dureroase și mult prea intime cu alți străini, până la urmă.

A încredința părți sensibile din tine nu înseamnă a le spune oricui și în orice context. Asta înseamnă insecurizare, adică singur mă pun într-o situație care mă face să mă simt într-un mare pericol. Nevoia de a fi conținuți, durerea care strigă să fie alinată este atât de puternică, încât spun despre mine oricui, pentru că poate, poate, cineva o aude. Persoana a spus despre acel abuz, despre acea traumă, despre acea pierdere de atâtea ori, încât emoția pare că nu mai însoțește cuvintele.

Brené Brown, pe care de altfel o admir, a pus lumina reflectoarelor pe ceea ce înseamnă vulnerabilizare.

După cum foarte fain spune ea, oversharing is not vulnerability, adică împărtășirea exagerată/în exces, nu este vulnerabilitate.

A te vulnerabiliza nu înseamnă a scoate părți din tine și a le încredința oricui, a te vulnerabiliza înseamnă în primul rând a pregăti terenul pentru împărtășire, a crea un spațiu sigur, a crea o bază de siguranță cu acea persoană.

Se spune că putem să ne conectăm atât de profund până unde împărtășim lucruri despre noi, până unde ajungem să ne cunoaștem cu adevărat. Mă bucur de fiecare dată când simt că o persoană e pregătită să riște o apropiere profundă, mă emoționez când văd parteneri dintr-un cuplu făcând asta, uneori după zeci de ani de căsătorie, în care nici nu au bănuit că asta poate exista. Dar pentru a se ajunge aici, chiar și în aceste relații de cuplu, care sunt unele intime, este nevoie de lucru susținut împreună.

Nu îmi dau drumul în brațele oricui. Am nevoie să știu înainte că acea persoană mă va prinde și nu mă va scăpa. Am nevoie să știu că va fi acolo și că își dă seama că ceea ce au urmează să împărtășesc e aproape sacru pentru mine și că relația noastră contează atât de mult încât eu risc să spun asta. Așa ar cam trebui să sune declarația de vulnerabilizare.

Sigur, și vulnerabilizarea diferă. Sunt părți profunde și mai puțin profunde din noi. Putem spune că de fiecare dată când suntem în fața unui public și spunem ceva despre noi sau dăm un exemplu personal, ne vulnerabilizăm. Însă vulnerabilizarea prin expunere atunci când prezentăm ceva și împărtășirea unor lucruri intime sunt două lucruri atât de diferite, care au loc la nivele separate.

Vă doresc să vă bucurați de apropiere și vulnerabilizare acolo unde vă simțiți în siguranță.

Psihoterapeut Ancuța Coman

Tel.: 0733 022 962

Email: ancuta.f.coman@gmail.com

Mă poți urmări pe Facebook aici: www.facebook.com/ancutacoman.ro/

Foto copertă articol: Unsplash

Articole similare:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


%d blogeri au apreciat: