Ce înseamnă mâncatul conștient

De foarte multe ori parcă mâncăm pe fugă, parcă nu conștientizăm cantitatea de mâncare pe care o consumăm, nu mâncăm conștient. 

Ați observat că la restaurantele mai scumpe, porțiile sunt mai mici și mai dichisite? Îți încântă privirea în primul rând. De fapt așa ar trebui să fie, să vedem mâncarea ca pe o artă, pentru că așa și este, o artă culinară. Să o gustăm și să o mâncăm conștient, să ne bucurăm de ea, să simțim atunci când o savurăm.

Să mâncam conștient înseamnă  să ne oprim din ceea ce facem, să lăsăm telefonul deoparte și să mâncăm. Atât. E complicat de simplu, dar nu presupune mai mult. Este acel aici și acum care e indicat să existe în orice.

Atunci când mănânci conștient, ești mult mai atent la ceea ce alegi, la calitatea mâncării. Alimentele nu există doar sub formă de combustibil, doar să ne propulseze înainte, să ne mai dea energie pentru o altă zi, ci și pentru a ne bucura de ele.

Îmi place să mănânc, îmi place mâncarea și îmi place să gătesc. Până acum ceva timp credeam că a admite că îți place să mănânci este egal cu a spune da unui corp în care te simți incomod. Asta era percepția mea despre mine, era modul în care percepeam lucrurile. Îmi era teamă să admit că îmi place mâncarea pentru că îmi era teamă că mă voi îngrășa din nou, că va avea loc un switch în mintea mea și creierul meu o va lua razna și mă va ghida doar spre mâncare.

Mâncatul conștient înseamnă:

  • Să te întrebi dacă chiar îți este foame sau sunt alte cauze pentru care mănânci.
  • Să te oprești din orice faci și să mănânci.
  • Să te întrebi dacă ceea ce mănânci este ceea ce ai nevoie în acel moment.
  • Să simți gustul mâncării, să te bucuri de el, să simți mirosul, să îi privești culorile. Se spune că prima oară mâncăm cu ochii.
  • Să fii prezent, să fii în acel moment.
  • Să stai la masă.
  • Să mănânci încet.
  • Să te bucuri cu adevărat de ceea ce ai pe masă.
  • Să te oprești înainte de a fi prea mult, adică să nu-ți îngreunezi stomacul.
  • După ce ai mâncat, înainte să începi orice altceva, oprește-te câteva momente.

Acum văd lucrurile diferit și recunosc faptul că îmi place mâncarea, pentru mâncarea nu e grăsime, nu e zahăr și nici produse procesate. Mâncarea nu e fast food și nu e o alintare la miezul nopții.

Mâncarea care mie îmi place este pregătită cu alimente care îmi hrănesc corpul, nu care îl obosesc sau îmbolnăvesc, e delicioasă și mă bucur să îmi iau timp și să o mănânc, să o savurez.

Deși poate suna că mănânc doar iarbă sau crudități, hrana pe care o consum este diversă, este și gătită, este și crudă, este și de origine animală, și de origine vegetală.

A alege ce să mânânci într-un mod conștient înseamnă a te respecta pe tine. Evident, există excepții, există zile agitate, există ședințe fix la ora prânzului, etc. Important este ca ele să rămână excepții, nu reguli.

Mâncăm ca să umplem goluri, mâncăm să nu mai simțim, mâncăm pentru că pur și simplu e ceva la îndemână care ne oferă o plăcere de moment. Însă imediat după ce mâncăm se instalează vina, care ne roade stomacul și mintea, care ne face să ne întrebăm de ce și până când o să mai continuăm așa. Mâncatul conștient este exact opusul, înseamnă a fi prezent în timp ce consumi acea mâncare, a ști de ce o mănânci și mai ales cât mănânci.

Nivelul de vină de după masă îți spune de fapt dacă ai mâncat sau nu în momentul prezent, dacă ai mâncat calitativ și nu cantitativ, dacă ai mâncat de foame sau doar ca să acoperi nevoi. Corpul tău este cel care îți cere să mănânci mâncare de calitate, sănătoasă, tot ce e nevoie să faci este să îl asculți, să creezi o relație cu el. Știu din propria experiență că acesta e unul din cele mai grele lucruri de făcut, deși e plin internetul de informații despre cum să te iubești și cum să te accepți.

Începe prin a te întreba de ce mănânci? De foame, de sete, de supărare, de stres, pentru a umple goluri, pentru fugi de ceva etc.

Orice început este un nou pas spre tine.

La București, în cadrul workshopului „Emoții și kilograme în plus” din data de 6 octombrie vom povesti despre mâncatul conștient, despre cel emoțional și despre ce se ascunde în spatele greutății corporale.

Dacă acest articol ți-a fost util, te invit să îl distribui și nu uita să te înscrii la newsletter cu adresa de email.

Mă poți urmări pe Facebook aici: www.facebook.com/ancutacoman.ro/

Foto: Unsplash, Willian Justen de Vasconcellos

Articole similare:

4 comentarii publicate

  1. Pfff, total de-acord, Ancuta! Si eu am trecut prin aceleasi descoperiri, si deja stiu cand ceva ma va „ingreuna” daca il mananc, cu toate ca uneori aleg constient sa o fac (fiind, poate o exceptie sau pur si simplu ca vreau).
    La partea asta am ajuns si eu cu greu:

    Îmi place să mănânc, îmi place mâncarea și îmi place să gătesc. Până acum ceva timp credeam că a admite că îți place să mănânci este egal cu a spune da unui corp în care te simți incomod. Asta era percepția mea despre mine, era modul în care percepeam lucrurile. Îmi era teamă să admit că îmi place mâncarea pentru că îmi era teamă că mă voi îngrășa din nou, că va avea loc un switch în mintea mea și creierul meu o va lua razna și mă va ghida doar spre mâncare.

    Exact asa credeam si eu, dar cred/sper ca am reusit sa scap de asta. 🙂 Dar si mie imi place mancarea, si sa o gatesc si sa o savurez. You hit the bull’s eye cu asta! 😀

    • Mulțumesc mult, dragă Anca!
      Îmi plac mult postările tale cu mâncarea. 🙂
      Am și salvat câteva dintre ele să le fac și eu. 🙂
      Te admir pentru stilul tău sănătos de viață, pentru pozitivism și promovarea mișcării.
      Keep up the good work!
      Te îmbrățișez,
      Ancuța

  2. Multumesc, Ancuta! La fix a venit articolul asta intr-un moment in care m-am poticnit in drumul meu spre a manca constient, intr-un moment cand exceptiile (cola, ciocolata etc.) au inceput sa nu mai fie doar exceptii.

    • Mulțumesc, Claudia!
      Mă bucur că ai găsit un strop de inspirație în articol.
      Cred că toți trecem prin astfel de perioade, important este să fie periodice, nu să devin un stil de viață. 🙂 Eu asta îmi spun mereu, poate te ajută și pe tine gândirea în perioade. 🙂
      Mult succes!
      Ancuța

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


%d blogeri au apreciat: