Portugalia, pe cât de mică, pe atât de complexă

Porto.

Ultimele zile le-am petrecut în Portugalia pe care o văd complexă, diferită de la nord la sud, cu oameni grăbiți, dar ospitalieri, cu agitație și totodată cu liniște. Dar să le luăm pe rând. Prima destinație a fost Porto, al doilea oraș al țării ca și mărime după Lisabona.

Când mă gândesc la el, mi-e greu să îl definesc. E aglomerat, e plin de turiști, e o forfotă continuă. La fiecare colț poți găsi o cafenea, străzile sunt înguste, cu multe magazine, trotuarele sunt pavate cu chiștoace, iar sacii de gunoi așteaptă cuminți să fie ridicați. Poți găsi pe o stradă de la magazine de fructe până la magazine de piese auto. E ca și cum dintr-o plimbare pe două străzi ai găsit de la o baterie pentru telecomandă până la ingredientele pentru cină.

Continuă să citești Portugalia, pe cât de mică, pe atât de complexă

Un cort, două saltele și doi saci de dormit

Lac fotografiat din camping.

24 de zile, 4200 de kilometri, 6 țări, multe experiențe, câteva kilograme de mere și 12 campinguri.

Aș putea să scriu despre fiecare kilometru care ne-a adus aici, dar azi a venit vremea articolului despre campare, principala formă de cazare pe care am folosit-o până acum.

Înainte de această călătorie am avut câteva experiențe în țară, unele bune, altele mai puțin bune, dar cam toate cu toaletă în natură, fără dușuri, cort lângă cort, muzică tare în miez de noapte și miros de fum. Nu era neapărat foarte odihnitor și abia așteptam să ajung la un duș și într-un pat moale, dar de fiecare dată ne-a plăcut experiența și deși nu era cea mai confortabilă, nu ne-am dat niciodată înapoi de la câteva nopți în mijlocul naturii.

Continuă să citești Un cort, două saltele și doi saci de dormit

Italia cu oamenii și peisajele ei

Am ajuns în Spania și înainte să mă las furată de limba spaniolă, de muzica lor, de ritmul lor lejer, vreau să vă povestesc despre Italia.

Această cizmă frumoasă și elegantă mă fascinează de câțiva încoace și deși am tot zis că mai vreau să văd și alte țari, în fiecare an ajung aici cel puțin o dată.

Italia ne-a primit și de data aceasta la fel de verde, frumoasă, curată, cu miros de tei, cu flori mov aprins agățate de garduri, cu plaje întinse și munți de basm, cu multă viață și gălăgie. E ca și cum țara asta vrea să se exprime prin tot ce are ea, prin oameni, prin peisaje, prin experiențele pe care le oferă. E o țară bogată din toate punctele de vedere.

Continuă să citești Italia cu oamenii și peisajele ei

Gânduri, emoții și trăiri

Au trecut mai bine de două săptămâni de când am plecat din Timișoara. Două săptămâni din punct de vedere calendaristic, pentru că din punct de vedere al trăirilor, nu mă poate convinge nimeni că nu a trecut mai mult. Zilele sunt atât de complexe, atât de pline cu de toate, încât uneori nu îmi dau seama cât de aproape sau cât de departe s-a întâmplat un eveniment față de ziua de azi.

De multe ori, nu știu unde suntem, știu țara, dar nu știu localitatea sau zona, nu știu în ce dată suntem, în ce zi a săptămânii. Până la urmă, nici nu mai contează, pentru ce avem nevoie să știm? Pur și simplu suntem acolo unde suntem și atât.

Continuă să citești Gânduri, emoții și trăiri

Sus în Alpii Dolomiți

31.05.2017

Am ajuns în Italia și deși planul inițial era să mergem spre mare, am ajuns până la urmă să ne plănuim traseul prin munții Alpi. Aerul curat, mirosul de iarbă verde, cântecul păsărilor, mâncarea bună, cabanele din lemn, focul de seară, toate sunau foarte bine.

Alpii ne-au botezat de cum am intrat. Era cald, soare, eu filmam din spate, Cristi era atent la drum (cred) 🙂 :). Am intrat într-un tunel de 2-3 km și cum am ieșit din el, ploaie torențială. Am văzut o benzinărie (marile noastre salvări în multe cazuri) și am intrat acolo. Aveam nevoie să completăm uleiul la motor, am întrebat dacă au, nu aveau, dar au dat un telefon și în câteva minute s-a rezolvat, a venit uleiul. Oameni frumoși la munte.

Continuă să citești Sus în Alpii Dolomiți

O părticică din Croația

30.05.2017

Intrarea în Parcul Național din Plitvice

Ieri am ieșit din Croația după aproape 5 zile petrecute acolo.

Am ales să evităm autostrăzile pentru a o putea cunoaște mai bine și pentru a-i vedea peisajele. A fost o alegere foarte bună. Croația e frumoasă, e liniștită, e verde, e primitoare. Oamenii sunt ospitalieri, deschiși să ajute și gospodari.

Continuă să citești O părticică din Croația

Și-am plecat…

Miercuri am plecat din Timișoara spre Maroc, cu planul de a vizita mai multe țări din Europa până acolo.

Cam atât de mare era bagajul.

Cu o zi înainte am avut surprize cu bagajul, în sensul că evident era mai mare decât puteam duce pe motor. Am împachetat și despachetat de 3 ori.

În ziua plecării, m-am trezit speriată, nu entuziasmată, așa cum mă așteptam.

Speriată de ceea ce urma, de gândul că nu o să mai avem o casă stabilă, că poate o să pățim ceva, cu teamă de motor, de multe. Cumva fricile mele plus cele proiectate de cei din jur, care ne avertizau aproape cu certitudine că o să pățim ceva, s-au coalizat și au rezultat în starea mea de atunci. Cu toate astea am plecat și a fost o zi de training pentru călătoria noastră, eu așa am simțit-o.

Continuă să citești Și-am plecat…

Primul ajutor

Primul ajutor făcut cum trebuie salvează vieți. Așa cum îi spune și numele, rolul lui este să mențină persoana în viață până la sosirea personalului medical sau până la transportarea victimei la spital.

Anul trecut am participat pentru prima oară la un curs de prim ajutor, la Crucea Roșie. Am fost șocată de câte prostii băbești știam și de câte modalități există prin care mai mult poți face rău decât bine unei victime. Știți voi, palme peste față, băgat mâna în gura victimei și multe altele. Sau cum cu atitudinea de erou, poți ridica numărul victimelor, în loc să îl scazi.

Continuă să citești Primul ajutor

În 10 zile plecăm spre Maroc

Se apropie plecarea noastră. Încerc să conștientizez, să mă gândesc activ la asta. Ne pregătim de mai bine de 10 luni și în sfârșit se apropie, dar uneori îmi e greu să realizez că da, suntem aproape acolo, chiar se întâmplă.

Plajele cu nisip cald, marea, drumul însorit, peisajele verzi, oamenii noi, poveștile altfel, de câte ori nu am visat la ele în timpul ăsta, de câte ori nu-mi venea să întorc filele din calendar și să treacă timpul mai repede.

Continuă să citești În 10 zile plecăm spre Maroc

Când ești gata să începi

În urma articolului publicat pe divahair.ro am primit foarte multe întrebări de la voi legate de alimentație, rețete, dar mai ales despre medicul nutriționist la care am fost.

Am scris anterior în articolele mele că nu contează prea mult care e rețeta, ci contează cine ține rețeta. Adică indiferent de nutriționist, de rețete, de sportul ales, depinde doar de voi. Nu există o rețetă care să fie universal valabilă pentru noi toți, din păcate sau din fericire. Luați modele și adaptați-le pe voi, e greu să existe aceeași cale pentru noi toți. Nici dacă folosim aceleași ingrediente nu ne ies mâncărurile la fel, darămite când vorbim de schimbarea stilului de viață.

Continuă să citești Când ești gata să începi